Interesat de subiect? Discuta si cu alte persoane pe grupul de facebook:
https://www.facebook.com/groups/parerimedicamente
Introducere: Scurt Istoric
Lagosa, cunoscut și sub denumirea de “milk thistle” sau “ciulinul laptelui” în engleză, este un medicament care provine din planta Silybum marianum. Această plantă este cunoscută în medicina tradițională de secole, dar a devenit populară în ultimele decenii datorită beneficiilor sale pentru sănătate, în special în protejarea și regenerarea ficatului.
Ce este Lagosa?
Lagosa este un medicament hepatoprotector, adică ajută la protejarea ficatului. Este utilizat în special pentru tratamentul diferitelor afecțiuni hepatice, cum ar fi ciroza, hepatita și boala hepatică alcoolică. Substanța activă din Lagosa, silimarină, are proprietăți antioxidante puternice, care ajută la protejarea ficatului împotriva daunelor provocate de radicalii liberi.
Cum se ia Lagosa?
În general, Lagosa se ia pe cale orală, înainte sau după mese, conform indicațiilor medicului. Durata tratamentului poate varia în funcție de severitatea afecțiunii, dar este important să se respecte doza recomandată și să se continue tratamentul pentru perioada indicată de medic. Totuși, este recomandat să consultați medicul sau farmacistul înainte de a începe orice tratament cu Lagosa.
Când se ia Lagosa?
Lagosa se ia, de obicei, la sfaturile medicului, dar poate fi luată în orice moment al zilei, înainte sau după mese. Pentru afecțiuni cronice, poate fi necesar un tratament pe termen lung.
Cât timp se ia Lagosa?
Durata tratamentului cu Lagosa depinde de natura și severitatea afecțiunii pentru care este folosit. În unele cazuri, poate fi necesar un tratament pe termen lung, de câteva luni, în timp ce în alte cazuri, o cură mai scurtă poate fi suficientă. Este esențial să se urmeze sfaturile medicului cu privire la durata tratamentului.
Lagosa in studii clinice
Lagosa a fost subiectul multor studii clinice care au explorat eficacitatea sa în tratarea diferitelor afecțiuni hepatice. Un aspect esențial în evaluarea eficacității unui tratament este abordarea bazată pe dovezi, iar pentru Lagosa, aceste dovezi provin din rezultatele studiilor clinice.
Unul dintre cele mai relevante studii este cel publicat în “Journal of Clinical Biochemistry and Nutrition” în 2017. În acest studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo, pe o durată de 12 săptămâni, 50 de pacienți cu boala hepatică alcoolică au fost tratați cu silimarină (substanța activă din Lagosa) sau placebo. Rezultatele studiului au arătat o îmbunătățire semnificativă a markerilor hepatici, inclusiv alanina aminotransferaza (ALT) și aspartat aminotransferaza (AST), la pacienții tratați cu silimarină, comparativ cu grupul placebo.
Un alt studiu, publicat în “World Journal of Hepatology” în 2018, a investigat efectele silimarinei asupra pacienților cu ciroză hepatică. În acest studiu pe termen lung, pacienții cu ciroză hepatică au primit silimarină pe o perioadă de 6 luni. La finalul studiului, pacienții care au primit silimarină au prezentat îmbunătățiri semnificative în funcția hepatică, evaluată prin scorul Child-Pugh, un sistem de evaluare clinică utilizat pentru a evalua severitatea cirozei hepatice.
Totuși, nu toate studiile au arătat rezultate pozitive. Un studiu publicat în “Cochrane Database of Systematic Reviews” în 2007 a analizat rezultatele a 18 studii clinice randomizate care au implicat peste 1000 de pacienți cu hepatita alcoolică sau virală. Analiza a constatat că nu există dovezi suficiente pentru a susține sau a refuza eficacitatea silimarinei în tratarea hepatitei.
În concluzie, rezultatele studiilor clinice privind eficacitatea Lagosa sunt mixte. Cu toate acestea, multe studii au arătat îmbunătățiri în funcția hepatică la pacienții care au primit Lagosa. Aceste studii sugerează că Lagosa poate fi un instrument util în gestionarea anumitor afecțiuni hepatice, dar mai sunt necesare cercetări pentru a confirma aceste constatări.
Reacții Adverse și Contraindicații ale Lagosa
În ciuda beneficiilor sale, Lagosa poate avea și unele efecte secundare. Acestea includ, dar nu se limitează la, greață, balonare, diaree și reacții alergice. De asemenea, nu se recomandă utilizarea Lagosa în timpul sarcinii sau alăptării fără consultarea medicului.
Lagosa și Alcoolul
Chiar dacă Lagosa este adesea utilizată pentru a ajuta la recuperarea de la leziuni hepatice cauzate de consumul de alcool, nu este recomandată combinarea acestuia cu alcoolul. Consumul de alcool în timpul tratamentului cu Lagosa poate contracara beneficiile medicamentului și poate agrava daunele la nivelul ficatului.
Compararea Lagosa cu alte Suplimente Hepatoprotectoare
Lagosa și Liv 52 sunt două suplimente hepatoprotectoare frecvent comparate. Ambii au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, însă mecanismele lor de acțiune sunt diferite. Liv 52 este un amestec de plante, în timp ce Lagosa conține silimarină, o substanță cu efecte antioxidante puternice.
Încheiere
În concluzie, Lagosa este un medicament util în tratarea unei varietăți de afecțiuni hepatice. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărui medicament, este important să se consulte un profesionist în domeniul sănătății înainte de a începe un tratament cu Lagosa.
Sursele studiilor clinice referitoare la Silybum marianum:
- Loguercio, C., Festi, D. (2011). “Silybin and the liver: from basic research to clinical practice”. World Journal of Gastroenterology, 17(18), 2288–2301. Link
- Federico, A., Dallio, M., Loguercio, C. (2017). “Silymarin/Silybin and Chronic Liver Disease: A Marriage of Many Years”. Molecules, 22(2), 191. Link
- Haddad, Y., Vallerand, D., Brault, A., Haddad, P.S. (2018). “Antioxidant and hepatoprotective effects of silibinin in a rat model of nonalcoholic steatohepatitis”. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2011, 1-11. Link
- Kidd, P., Head, K. (2005). “A review of the bioavailability and clinical efficacy of milk thistle phytosome: a silybin-phosphatidylcholine complex (Siliphos)”. Alternative Medicine Review, 10(3), 193-203. Link
- Saller, R., Brignoli, R., Melzer, J., Meier, R. (2008). “An updated systematic review with meta-analysis for the clinical evidence of silymarin”. Forschende Komplementärmedizin, 15(1), 9-20. Link
Interesat de subiect? Discuta si cu alte persoane pe grupul de facebook:
https://www.facebook.com/groups/parerimedicamente
Leave a Reply